Cancerul profesional
Definitia
Cancerul este o boala cu cauze multiple, in producerea lui intervenind alaturi de factorii genetici, factorii de nutritie, hormonali, factori ai mediului inconjurator si factori legati de profesie (de locul de munca). Complexitatea actuala a proceselor tehnologice si faptul ca substantele introduse in procesul de productie nu sunt testate biologic, determina un risc suplimentar.
Cancerele profesionale sunt definite ca proliferari neoplazice (a tesuturilor) a caror aparitie este datorita expunerii la anumiti agenti specifici anumitor profesiuni, prezenti in conditii obisnuite la locurile de munca, numiti agenti carcinogeni profesionali si pot fi de natura chimica, fizica si biologica cu care subiectul intra in contact in cursul activitatii profesionale.
In Uniunea Europeana unele studii preliminare au estimat ca un numar considerabil de muncitori au fost expusi riscurilor carcinogene: radiatia solara (9,1 milioane muncitori expusi mai mult de 75% din timpul de lucru), fumatul pasiv (7,5 milioane muncitori expusi mai mult de 75% din timpul de lucru), dioxidul de siliciu (3,2 milioane), gaze de esapament produse de motoarele Diesel (3 milioane), radon (2,7 milioane) si praful de lemn (2,6 milioane).
Frecventa cancerelor profesionale, difera in functie de puterea cancerigena a substantei in cauza, intensitatea si durata expunerii, caracteristicile locului de munca, procedeele tehnologice folosite, natura si eficienta masurilor antipoluante, precum si existenta unor agenti cocancerigeni. Cocancerigenii sunt acele substante care nu au capacitate toxicodinamica de a induce cancere prin actiune singulara, dar exercita un efect potentator asupra substantelor care produc singure cancer. Ca principali agenti cocarcenigeni, prezenti in mediul industriali, sunt citati gudroanele si unele uleiuri minerale.
Capacitatea de a produce cancer este definita de catre Agentia Internationala de Cercetari asupra Cancerului (IARC) ca “inducerea de catre unele substante chimice sau agenti fizici a unor cancere care sunt in mod obisnuit observate in populatie sau/si inducerea de catre acestia a unui numar mai mare de neoplazii decat cele intalnite in populatia generala, desi mecanismele de producere pot fi fundamental diferite”.
Clasificarea agentilor carcenigeni
Sunt mai multe criterii de clasificare:
- Dupa starea de agregare: pulberi, vapoi, gaze, aerosoli, lichide.
- Dupa natura lor:
– fizica ( radiatii ionizante, radiatii ultraviolete etc.);
– chimica (azbest, crom, nichel, amine aromatice, etionina etc.);
– biologica (virusuri, paraziti etc.).
3. Dupa mecanismul de actiune:
– carcinogeni cu actiune directa: isi exercita actiunea ca atare, fara ca structura lor chimica sa sufere vreo modificare in organismul gazda (nitrozamine, gaze mustar, beta-propriolactona);
– procangerigeni: pentru a induce tumora necesita activarea biochimica a gazdei (coloranti anorganici, amine aromatice etc.);
– cocancerigeni: nu pot produce singure cancerul dar potentiaza efectul altor carcinogeni (gudroanele, uleiuri minerale, produsi naturali ca acizi biliari etc.).
4. In functie de organul sau tesutul asupra caruia isi exercita actiunea carcinogenul:
– cu actiune asupra tegumentului, vezicii urinare, cailor respiratorii, oaselor, sistemului hematoformator.
5. Criteriul agresivitatii si certitudinii efectului (dupa IARC) importanta profilactica:
– riscuri recunoscute – grupa 1:
– agenti identificati (clorura de vinil – cancer ficat, amine aromatice – cancer vezica urinara, radiatii ionizante – cancer al maduvei hematogene, oaselor, tegumentelor, tiroida, radiatii ultraviolete – cancer al tegumentelor, azbestul, talc – cancer plaman, pleura, tract gastrintestinal, laringe, arsen – cancer piele, plaman, benzen – sistem hematoformator, crom hexavalent – plaman, nichel – cancer bronhii, acroleina – cancer bronhopulmonar;
– amestecuri si grupe de carcinogeni (funinginea, guroane, smoala si uleiuri minerale – actinune asupra tegumentelo, inhalare – cancer pulmonar);
– operatii industriale carcinogenetice (gazeificarea carbunelui – cancer bronhopulmonar, obtinerea gudronelor – cancer bronhopulmonar, prepararea alcoolului izopropilic, industria caucicului, industria colorantilor pe baza de amine aromatice).
– riscuri potentiale – grupa 2:
– carcinogeni suspecti;
– carcinogeni experimentali (acroleina, beriliu, cloroform, formaldehida, oxid de etilen, plumb, iodura de metil).
– grupa 3 – cuprinde substante care nu pot fi clasificate in ce priveste carcinogeneza pentru om (acetaldehida, motorina, diclormetan, acrilat de etil, cloroform s.a).
– grupa 4 – cuprinde agenti sau substante, care probabil, nu sunt cancerigene pentru om.
Agentul carcinogen, tipuri de cancer, locuri de munca si profesiuni expuse
Procese industriale selectate ca fiind cauzale de cancer uman.
| Agent cancerigen | Tipul de cancer
|
Locuri de munca, profesii |
| Arsen | Cancer bronsic | Fabricarea pesticidelor si deparazitantelor |
| Beriliu | Cancer bronsic | Formarea aliajelor |
| Cadmiu | Cancer pulmonar, cutanat, testicular, prostata | Fabricarea bateriilor, extragerea cadmiului, constructia rachetelor, avioanelor |
| Crom | Cancer bronsic, pulmonar, cancer laringe | Metalurgia cromului, producerea pigmentilor, industria chimica |
| Cobalt | Cancer pulmonar | Fabricarea magnetilor, aliajelor speciale, industria chimica, a maselor plastice |
| Nichel | Cancer pulmonar | Topirea maselor plastice, producerea de nichel |
| Oxid de fier | Cancer bronho-pulmonar | Concasarea minerelui de fier |
| Plumb | Cancer renal | Locuri de munca cu expunere la plumb |
| Talc | Cancer pulmonar | Macinarea talcului |
| Benzen | Leucemie | Substante anorganice |
| Iperita | Cancer bronsic | Industria de armament |
| Bis clorometileter | Angiosarcom | Utilizarea in industrie |
| Clorura de vinil | Cancer pulmonar, al sistemului nervos si limfatic | Expunerea la clorura de vinil, sinteza polimerilor de policlorura de vinil |
| Cloroprenul | Cancer cutanat, cancer pulmonar | Sinteza caucicului sintetic, fabricarea fibrelor sintetice |
| Tricloretilena | Cancer hepatic, adenocarcinom renal | Folosirea industriala a tricloretilenei |
| Clorura de etilen | Cancer pulmonar | Industria ceramicii, industria de obtinere a ei |
| Clortoluen | Cancer pulmonar, cancer cutanat, limfoame si leucemie | Utilizarea ei in industrie |
| Cianura de vinil | Cancer la om | Fabricarea fibrelor sintetice, rasini, cauciuc sintetic, pesticide |
| Amine aromatice | Cancer vezica si cai urinare | Coloranti, industria textila, cauciucului sintetic, hartiei |
| Derivati nitroaromatici | Actiune mutagena | Continut in fumul de tigara, incineratorilor, motoarelor diesel |
| Dioxanul | Cancer hepatic si fose nazale | Solvent in industria maselor plastice si pictura |
| Hidrazina | Cancer pulmonar si colon | Sinteze organice, antioxidant |
| Hidrocarburi policiclice (gudron, huila, uleiuri) | Cancer cutanat si bronhopulmonar | Coserii, lucrari de asfaltare, uzine de gaz, distilarea huilei, turnatorii de fonta, curatitorii de cosuri, furnale, rafinarii de petrol |
| Pesticidele | Diverse cancere | Fabricarea si utilizarea pesticidelor organoclorurate, carbamati, tiouree |
| Alcool izopropilic | Cancer pulmonar, laringian si cavitatilor nazale | Industria de obtinere a izopropanolului |
| Cerneala de tipografie | Cancer bronsic | Lucrari din tipografia de ziare |
| Formaldehida | Cancer brohopulmonar | Fabricarea de mase plastice, sinteza chimica, industria lemnului, metanol, explozivi, vulcanizare, tabacirea pieilor |
| Acroleina | Cancer bronhopulmonar | Fabricarea de mase plastice, fibre sintetice, medicamente, parfumuri, finisarea unor textile, fabricarea conserve, sapun |
| Fabricarea cartonului bituminos | Cancer pulmonar | Fabricarea bitumului |
| Rafinarii de petrol | Cancer pulmonar, de vezica urinara, sistem nervos, tub digestiv, piele, scrot | Prelucrarea hidrocarburilor din petrol |
| Producerea de fibre sintetice | Cancer de colon si rectal | Fabricarea fibrelor sintetice |
| Producerea caucicului natural si sintetic | Leucemie, mielom, cancer de vezica urinara, stomac, esofag, ficat, pulmonar, prostata | Fabricarea caucicului, utilizarea de solventi, antioxidanti |
| Industria de prelucare a lemnului (esente tari) si pieilor | Cancer nazal, etmoidal, cancer pulmonar si gastric, vezica, laringe, cavitatea bucala, sinus, limfoame | Pulberi de lemn tare (fag, stejar, lemn exotic), prelucrarea pieilor de animale |
| Imprimerie | Tumori diferite: mielom, leucemie, cancer de colon, mielom | Muncitorii din imprimerii, utilizarea unor substante de contrast la fotocopiere |
| Turnatorii | Cancer pulmonar | Particule cu rol mutagen |
| Muncitori agricoli | Cancer la sistemului hematopoetic: mielom, leucemie, limfoame | Expunerea la pesticide |
| Munci cu expunere la gaze de esapament ale motoarelor diesel | Cancer pulmonar si tub digestiv | Expunerea la gaze de esapament |
| Laboratoare de chimie | Cancer pulomonar, cutanat, cavitati nazale, laringe, pleura, maduva osoasa hematogena, vezica, ficat, sistem nervos | Expunere la: arsen, azbest, crom, nichel, auramina, benzidina, clorura de vinil, bisclormetileter, gudron, productia de alcool izopropilic, hidrocarburi policiclice |
Tablou clinic
Cancerul profesional care are aceiasi localizare cu cancerele neprofesionale, prezinta manifestari biologice si clinice identice. Mentionam cateva exemple:
-cancerele cutante profesionale, reprezinta forma cea mai des intalnita, fiind totodata si cel mai usor de diagnosticat. Ele sunt produse de gudroane, smoala (carbune si petrol), ulei minerale, parafina, arsen, radiatii ultraviolete si ionizante. Cancerele tegumentare incep printr-o leziune care se dezvolta lent, apoi ulcereaza, constituind astfel leziunea precanceroasa, stadiul in care degenerescenta (malignizarea) poate fi evitata. Poate fi histologic un epiteliom spinocelular, cel mai frecvent, sau bazocelular.
– cancerul aparatului respirator, cu incidenta crescuta, constituie circa 25% din totalul cancerelor profesionale, cu localizare la nivelul cailor aeriene si plamani. Cei mai multi agenti cancerigeni sunt expusi in tabelul de mai sus.
Diagnosticul pozitiv si diferential
- Stabilirea expunerii profesionale: stabilirea agentului carcinogen incriminat, a intensitatii si duratei expunerii la acesta este dificila datorita perioadei de latenta destul de lunga. De multe ori expunerea profesionala poate fi ignorata de catre bolnav sau chiar de organizatorul de productie.
- Datele clinice. Indiferent de agentul cauzal carcinogen, de forma clinica sau sediul tumorii, sunt anumite elemente caracteristice comune, care constituie criterii de baza ale diagnosticului de profesionalitate:
- Localizarea si de cele mai multe ori, forma celulara sunt remarcabil de constante pentru fiecare agent carcionogen. Exemplu: izopropilul brut – cancer etmoid, sinusuri maxilare si frontale;
- Tumori multiple;
- Existenta si la alti muncitori de la acelasi loc de munca a unor manifestari similare;
- Evidenta agentului carcinogen in produsele biologice;
- Perioada de latenta foarte mare, posibil aparitia cancerului chia dupa incetarea contactului cu substante oncogene;
- Repreductibilitatea tumorii experimental.
- Evaluarea expunerii la substante mutagene si cancerigene: analiza activitatii mutagene urinare, determinarea substantelor aderente la ADN, cercetarea aberatiilor cromozomiale in limfocitele circulante.
- Marckerii tumorali: antigenele carcinoembrionare (CEA), alfa-fetoproteina (AFP), antigene polipeptidice tisulare (TPA), nucleotidele modificate.
- Studii pe marckerii tumorali realizati pe muncitorii expusi la substante cancerigene au evidentiat urmatoarele modificarii: in clorura de vinil (antigenul carcioembrionar, fosfataza alcalina), la stiren (antigenul carcinoembrionar, beta 2 microglobulinele, feritina), la azbest (antigenul carcinoembrionar, beta 2 microglobulinele, feritina, asocierea unui inhibitor de tripsina, nucleotide modificate), la 1-naftilamina, 2-naftilamina, benzidina (antigenul polipeptidic tisular).
Profilaxia (prevenirea) cancerului profesional
Avand in vedere ca marea majoritate a cazurilor de cancer (80-90%) sunt determinate de factori de mediu, ne arata ca aceasta boala poate fi prevenita prin: identificarea si indepartarea carcinogenilor din mediu. Dupa scopul urmarit si momentul interventiei, actiunile de prevenire a cancerului pot fi incadrate in trei grupe principale: profilaxie primara, secundara si tertiara.
Profilaxia primara cuprinde masuri tehnico-organizatorice, cat si medicale. Masurile tehnico-organizatorice sunt menite sa reduca sau sa suprime posibilitatile de contact ale muncitorilor cu substante carcinogene. Se recomanda ca productia si tramsportul diferitelor substante cu potential cancerigen sa se faca in instalatii, respectiv in ambalaje perfect inchise, verificandu-se periodic etanseitatea acestora. Deseurile si reziduurile trebuie sa aiba un regim strict de circulatie si depozitare. Abandonarea productiei unor materiale si agenti cancerigeni ramane singur mijloc de eliminare radicala a factorilor profesionali de risc, prin inlocuirea cu un produs lipsit de nocivitate. Scimbare tehnologica, utilizarea echipamentului de protectie (masti, costum impermeabil, cizme, manusi). Avand in vedere numarul mare de compusi chimici introdusi in industrie, se recomanda ca fiecare substanta sa fie testata biologic inainte de utilizare.
Masurile medicale se refera la examenul medical la angajare s controlul medical periodic.
Examenul medical la angajare. Cancerul fiind o boala cu o perioada de latenta indelungata, incadrarea tinerilor in locuri de munca cu acest risc este contraindicata, recomandandu-se in aceste posturi persoane care depasesc varsta de 40 de ani. Nu vor fi angajate persoane cu tulburari functionale care afecteaza unele organe implicate in procesele metabolice si de eliminare a toxicelor (ficat, rinichi).
Controlul medical periodic. Cuprinde actiuni de detectare/depistare a manifestarilor precanceroase intr-un stadiu precoce, curabil. Examinarile profilactice se recomanda toata viata. Angajatorii sunt obligati sa determine natura, gradul si durata expunerii a lucratorilor expusi, reducerea utilizarii si inlocuirea agentilor cancerigeni si mutageni, prevenirea si reducerea expunerii, masuri referitoare la igiena si protectia individuala, informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor. Se recomanda: efectuarea de examene radiologice pulmonare, examene citologice ale sputei si urinei, examene dermatologice etc.
Profilaxia secundara. Prin identificarea a simptomelor si semnelor precoce care, cu mare probabilitate, sugereaza iminenta unei tumori maligne. Dispensibilitatea bolnavilor prin cabinetele de medicina muncii si oncologie. Tratamentul medical si chirurgical al starilor precanceroase, chimioprofilaxia si modificarea modului de viata a celor expusi. Dezideratele ar fi blocarea activarii metabolice a initiatorilor sau a promotorilor oncogeni. Infiintarea de registre de evidenta a persoanelor cu expunere la agenti cancerigeni. Dintre agenti chimioprotectori amintim (vitaminele A, C si E, seleniul, calciul, zincul), aditivii alimentari intentionali (antioxidantii), agentii farmaceutici (retinoizi, antiinflamatoarele nonsteroidiene, agentii antitrombotici, subtantele protectoare fata de radiatii ultraviolete).
Profilaxia tertiara. Se refera la identificarea si influentarea problemelor de ordin medical, social si psihologic asociate cu diagnosticul, tratamentul, recuperarea si urmarirea continua a bolnavilor.