LEGATURA DINTRE AFECTIUNEA PSIHICA SI SOMATICA SI IMPACTUL ASUPRA STARII DE SANATATE A UNUI INDIVID
OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) defineste sanatatea ca fiind ,, o stare pe deplin favorabila atat fizic, mental cat si social, ci nu doar absenta bolilor si a infirmitatilor, precum si capacitatea de a duce o viata productiva social si economic’’. Dar ce inseamna, concret, sanatatea si ce legatura are cu psihiatria?
Din definitia mai sus expusa se constata ca lipsa unei patologii somatice, adica a unei boli fizice ( de exemplu infarct miocardic, AVC, diabet zaharat etc.) nu este echivalenta cu faptul de a fi sanatos. Sanatatea mentala reprezinta o veriga importanta care determina starea de sanatate a unei persoane, influentand la randul ei atat bunastarea acesteia cat si capacitatea de a duce o viata productiva social si economic.
Suferinta psihica este ubicuitara in randul populatiei generale, afectand toate clasele sociale si afectand in grade variate functionalitatea persoanei, in functie de nenumarate caracteristici individuale, socio-culturale, politice, demografice, familiale sau religioase. O multitudine de afectiuni psihice pot avea un impact negativ asupra sanatatii unei persoane si pot constitui factori de risc sau pot interfera cu evolutia unei afectiuni somatice, dupa cum va fi ilustrat in exemplele de mai jos.
Printre cele mai frecvente afectiuni psihice regasite in populatia generala si care probabil sunt ignorate sau tratate cu superficialitate sunt: tulburarile depresive, tulburarile anxioase, consumul de substante psihoactive (inclusiv consumul de alcool) si tulburarile de somn. Acestea reprezinta doar o parte din categoriile diagnostice din sfera psihiatrica.
Tulburarile depresive se caracterizeaza printr-o stare sufleteasca de tristete, pierderea interesului si a placerii pentru activitati considerate anterior placute, scaderea capacitatii de concentrare si memorare ceea ce duce la afectarea randamentului cotidian si profesional, sentimentul cronic de neputinta sau inutilitate, stima de sine scazuta sau pesimism legat de viitor ceea ce poate genera idei autolitice (suicidare), tentative suicidare sau chiar suicid realizat. Legatura dintre tulburarile depresive si cele somatice este bine documentata si demonstrata. Tulburarile depresive reprezinta factori de risc importanti in dezvoltarea afectiunilor cardiace, in special a infactului miocardiac, sau a diabetului zaharat. In plus, prin perceperea pesimista a propriei persoane sau a viitorului, precum si a pierderii motivatiei sau a increderii, depresia poate determina necomplianta la tratamentul afectiunilor somatice pre-existente ducand la acutizarea patologiilor de fond ceea ce determina cresterea morbiditatii (adica a bolnavilor, a suferinzilor de diverse cauze) si mortalitatii premature ( in special prin suicid).
Tulburarile anxioase sunt o categorie diagnostica foarte frecventa si care face referire la o multitudine de diagnostice si simptome precum: atacurile de panica, fobiile ( frica de anumite circumstante sau obiecte bine definite, de exemplu frica de a vorbi in public, de spatii deschise sau inchise, de intuneric, de animale, de injectii etc.), anxietatea generalizata ( o stare de neliniste si de ingrijorare permanenta). Aceste afectiuni creeaza o stare tensiva permanenta ceea ce interfera cu functionalitatea individului pe toate planurile importante ale acestuia. O persoana anxioasa nu se poate concentra pentru a-si indeplini obligatiile profesionale, sau din cadrul familiei, sau tinde a se izola din cauza simptomelor. O multitudine de afectiuni medicale pot evolua cu simptome anxioase, precum afectiunile cardiace, neurologice, gastrointestinale sau endocrinologice. In plus, suprapuse peste o afectiune preexistenta, aceste simptome inrautatesc evolutia si raspunsul la tratament al acestor pacienti, daca raman netratate.
Consumul de substante psihoactive reprezinta o adevarata problema de sanatate publica la nivel mondial. Aici este inclus si consumul de alcool, care prezinta dezavantajul de a fi o substanta intens utilizata si usor de procurat si legala, insa cu impact semnificativ, de necontestat, asupra sanatatii fizice si mentale, precum si asupra functionalitatii individului. Orice organ sau sistem de organe poate fi afectat de consumul de alcool. Printre cele mai frecvente boli cauzate de consumul de alcool se numara: afectiunile gastrointestinale (esofagita, gastrita, steatoza hepatica-adica ficatul gras, hepatita, ciroza, pancreatita), polineuropatia periferica, scaderea imunitatii, anemia, malnutritia si carentele vitaminice multiple, diverse tipuri de cancer, scaderea fertilitatii. Dintre afectiunile psihice produse de consumul de alcool se numara: tulburarile de memorie, anxietatea, depresia, psihoza, tulburarile de somn sau consumul asociat de alte substante.
Consumul cronic de alcool duce la dependenta care reprezinta focalizarea intregului comportament al individului inspre procurarea si consumul acestuia cu neglijarea responsabilitatilor, a obligatiilor si deterioarea progresiva a persoanei pana la nivelul de infunctionalitate din punct de vedere social, familial sau profesional.
Consumul altor substante psihoactive ( de exemplu cocaina sau heroina), prezinta aceleasi caracteristici generale ca si consumul de alcool ceea ce conduce la probleme de sanatate specifice care afecteaza functionalitatea individului la nivelul societatii. In plus, problemele legale sunt o categorie de consecinte negative aditionale intalnite la acesti indivizi ( de exemplu arestari pentru consum sau trafic de droguri).
Tulburarile de somn scad randamentul persoanei prin diminuarea capacitatii de concentrare si a atentiei, prin fatigabilitate marcata si modificari emotionale consecutive ( de exemplu iritabilitatea crescuta in cazul insomniei cronice care poate fi o consecinta a conflictualitatii repetate in familie sau la locul de munca). De asemenea, acestea predispun la aparitia a numeroase tulburari somatice ( de exemplu a tulburarilor cardiace) si a dezvoltarii ulterioare a altor tulburari psihice.
Exemplelor de mai sus se pot alatura multe altele, toate avand un impact semnificativ asupra starii de bine a individului si contribuid la starea de sananate a acestuia.
Prin urmare, o stare de bine se obtine doar prin coroborarea atat a unei sanatati fizice cat si a unei sanatati psihice, cele doua entitati fiind interdependente. Nu putem vorbi despre ,,a fi sanatos’’ doar facand referire la absenta unei boli fizice, starea psihica care influenteaza deopotriva functionalitatea individului si predispune la aparitia suferintei somatice trebuie in egala masura luata in considerare.