Servicii medicale decontate de CAS – Medicina Interna

Consultatii gratuite decontate de casa de sanatate – specialitatea Medicina Interna!

In lumea medicala, fiecare pas inainte este un motiv de bucurie si progres. Astazi, avem placerea sa va impartasim o veste minunata: Centrul Medical Medexpert a semnat un contract cu Casa de Sanatate din Cluj-Napoca prin intermediul caruia putem efectua consultatii si diferite investigatii pentru specialitatea Medicina Interna – GRATUIT! Suntem bucurosi sa va oferim acest serviciu fara costuri suplimentare, pentru a va asigura accesul la ingrijiri medicale de calitate.

Acest contract reprezinta un moment crucial pentru specialistii in medicina interna din cadrul CM Medexpert si pacientii lor, aducand beneficii semnificative pentru ambele parti implicate.

Beneficiile contractului:
Semnarea acestui contract aduce numeroase avantaje atat pentru medicii internisti, cat si pentru pacienti. Iata cateva dintre cele mai importante beneficii:

1. Acces usor la servicii medicale: Prin intermediul acestui contract, pacientii vor beneficia de un acces mai facil la serviciile medicale oferite de medicii internisti. Procedurile de programare si de obtinere a consultatiilor vor fi simplificate, asigurand astfel o experienta mai placuta si mai eficienta pentru pacienti.

2. Reducerea costurilor: Un alt aspect important al acestui contract este reducerea costurilor pentru pacienti. Prin intermediul asigurarii medicale, acestia vor putea beneficia de servicii medicale de calitate fara a suporta cheltuieli financiare. Astfel, accesul la ingrijirea medicala de calitate devine mai accesibil pentru toti pacientii.

3. Colaborare eficienta intre medici si asiguratori: Semnarea acestui contract consolideaza relatia dintre medicii internisti si casa de asigurare. Aceasta colaborare eficienta va duce la o comunicare mai buna si la o gestionare mai rapida a proceselor administrative, ceea ce va contribui la cresterea calitatii serviciilor medicale oferite.

4. Continuitatea ingrijirii medicale: Prin intermediul acestui contract, pacientii vor beneficia de o continuitate mai buna a ingrijirii medicale. Medicii internisti vor putea urmari evolutia starii de sanatate a pacientilor intr-un mod mai eficient si vor putea interveni prompt in cazul unor situatii de urgenta sau agravari ale afectiunilor.

Pentru a beneficia de consulatii gratuite este obligatoriu sa va prezentati cu:

  • un bilet de trimitere de la medicul de familie;
  • bilet de trimitere de la un alt medic specialist care este in contarct cu casa se sanatate;
  • cardul de sanatate.

Pentru programare va rugam sa sunati la call center Medexpert – 0264 456 922 sau puteti completa formularul de programare apasand AICI!

ECOGRAFIA ABDOMINALA PE SCURT

Ecografia abdominala reprezina la ora actuala una dintre cele mai accesibile metode de investigatie imagistica utilizata atat in urgenta, cat ai in ambulator (policlinica sau cabinetul medicului de familie). Nu in ultimul rand, ecografia este extrem de utila in preventie, fiind o investigatie pe care ar trebui sa o facem incepand de la varsta tanara, chiar ai in absenta simptomelor.

In medicina moderna, ecografia poate fi considerata o “continuare” a examenului clinic, fiind de un real folos pentru evaluarea initiala ai urmarirea pacientilor cu diferite simptome abdominale,  a pacientilor oncologici, a celor cu traumatisme abdominale uaoare etc.

Ecografia abdominala este recomandata de prima intentie cand sunt prezente urmatoarele simptome:

  1. Lipsa poftei de mancare;
  2. Scadere in greutate fara o cauza aparenta;
  3. Dureri abdominale localizate sau generalizate;
  4. Greata, varsaturi, balonare;
  5. Diaree sau constipatie;
  6. Traumatisme abdominale;
  7. Febra persistenta de cauza necunoscuta;
  8. Oboseala, astenie persistente;
  9. Coloratia galbena a tegumentelor (icterul tegumentar);
  10. Analize de laborator modificate (anemie de cauza necunoscuta, probe biologice hepatice modificate, createrea grasimilor in sange).

Merita amintite principalele afectiuni care pot fi depistate ai urmarite cu ajutorul ecografiei abdominale:

  1. Boli ale ficatului ai cailor biliare: ficatul gras, ciroza hepatica, prezenta de chiste, abcese, hemangioame, tumori, dilatari ale cailor biliare intrahepatice, structuri vasculare care strabat ficatul – vena porta , venele suprahepatice.
  2. Afectiunile veziculei biliare (colecistul sau “fierea”):  prezenta calculilor biliari ( “pietre la fiere”), a polipilor colesterolotici sau tumorilor .
  3. Patologia pancreasului: pancreasul este un organ cu localizare mai profunda, deseori fiind mai dificil de evaluat in totalitate, mai ales la persoanele obeze sau cu aerocolie in astfel de cazuri fiind necesare investigatii imagistice suplimentare (computer tomografie).

Specialiatii recomanda o ecografie atunci cand suspecteaza modificari de volum, prezenta unor chiste / pseudochiste, tumori, calculi.

  1. Afectiuni ale splinei ai ganglionilor limfatici: createri in volum, hemangioame, chiste, tumori, ruptura sau hematotoame splenice posttraumatice
  2. Boli ale aparatului urinar (rinichi, cai urinare, vezica urinara): se pot evidentia malformatii ale rinichilor, chiste, calculi renali (“pietre”), tumori renale sau ale vezicii urinare.

Ureterele (caile urinare) devin vizibile doar in cazul in care sunt dilatate.

  1. Afectiuni ginecologice (uter ai ovare): in cazul acestor organe care fac parte din aparatul genital feminin, ecografia este utila pentru a pune in evidenta tumori sau chiste, precum ai urmarirea dezvoltarii fatului intrauterin la gravide.
  2. Afectiuni ale prostatei: se pot evidentia createri in volum, calcificari sau formatiuni tumorale.
  3. Prezenta lichiduluiin cavitatea abdominala (ascita).
  4. Evaluarea diametrului unor vase sanguine(dilatari arteriale – anevrisme, ingustari ale arterelor – stenoze), cu semnificatie in diagnosticul unor boli la nivelul vaselor de sange : arterei aorta, vena cava inferioara, vena porta, venele suprahepatice, vena splenica, arterele renale, etc).

Cat dureaza examinarea ?

Durata este in general intre 20 ai 40 de minute. Intervalul se poate prelungi  in cazul persoanelor cu varsta inaintata, supraponderale sau obeze, cu dificultati de mobilizare.

Beneficii ale ecografiei abdominale

  • Este o metoda valoroasa fiind ieftina, neinvaziva ai nedureroasa;
  •  Este disponibila pe scara larga, uaor de utilizat ai mai putin costisitoare decat  alte metode de investigatie imagistica (Computer Tomografie, RMN);
  •  Este o investigatie sigura ai nu utilizeaza radiatii;
  •  Se poate efectua fara riscuri la orice varsta, inclusiv la gravide;
  • Este utila ai pentru ghidarea unor proceduri minim invazive, (punctii- biopsii de organe sau evacuarea unui chist sau abces).

 Limite ale examinarii ecografice:

  • Examinarea poate fi dificila in cazul pacientilor obezi;
  • Unii pacienti nu pot colabora cu un inspir profund (care faciliteaza examinarea);
  • La pacientii care nu pot fi mobilizati, examinarea este mai dificila;
  • Acumularea aerului in intestine (meteorism) reduce calitatea imaginilor obtinute;
  • Trebuie sa avem in vedere faptul ca ecografia este dependenta atat de performanta aparatului, cat ai de examinator, astfel, nu intotdeauna obtinem fereastra ecografica pe care o dorim.

De retinut !

Datele obtinute in urma examenului ecografic trebuie integrate in context clinic, vazand bolnavul ca pe un intreg.

Exista multe cazuri in care ecografia abdominala nu este suficienta pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.

Pornind de la anamneza ai examenul clinic, asociate la nevoie cu consult interdisciplinar, analize de laborator ai alte investicatii paraclinice suplimentare (gastroscopie, colonoscopie, computer tomograf), vom putea obtine un diagnostic cat mai corect, urmat de un tratament adecvat al bolii.

Bataile inimii si ritmul cardiac

Masurarea ritmului cardiac este o modalitate usoara de a va evalua starea de sanatate, deoarece ofera o imagine in timp real a functiei muschiului inimii. Pentru majoritatea adultilor, o frecventa cardiaca normala in repaus – numarul de batai ale inimii pe minut in timpul repausului – variaza de la 60 la 100 de batai pe minut. O frecventa cardiaca normala poate varia de la o persoana la alta. Cu toate acestea, o frecventa cardiaca in repaus neobisnuit de mare sau scazuta poate fi un semn de probleme.

Ce este o frecventa cardiaca normala?

O frecventa cardiaca normala pentru adulti este de obicei de 60 pana la 100 de batai pe minut. O frecventa cardiaca care este mai mica de 60 de batai pe minut este considerata bradicardie („inima lenta”), iar o frecventa care este mai mare de 100 de batai pe minut este denumita tahicardie („inima rapida”). Exista unii experti care cred ca o frecventa cardiaca ideala in repaus este mai aproape de 50 pana la 70 de batai pe minut. Indiferent de ceea ce este considerat normal, este important sa recunoastem ca o frecventa cardiaca sanatoasa va varia in functie de situatie.

In randul persoanelor sanatoase, o frecventa cardiaca mai lenta se poate datora aptitudinii fizice, a unui medicament sau a tiparelor de somn. Cu toate acestea, o frecventa cardiaca mai lenta poate indica un semn de boala, inclusiv boli de inima, anumite infectii, niveluri ridicate de potasiu in sange sau o tiroida insuficienta.

Pe de alta parte, o rata rapida la persoanele sanatoase se poate datora faptului ca fac miscare, sunt nervosi sau entuziasmati, folosesc un stimulent sau sunt insarcinate. Conditiile de sanatate care sunt asociate cu o frecventa cardiaca accelerata includ majoritatea infectiilor sau aproape orice cauza de febra, probleme cardiace, anumite medicamente, niveluri scazute de potasiu in sange, o glanda tiroida hiperactiva sau prea multe medicamente tiroidiene, anemie sau astm sau alte probleme de respiratie.

Monitorizandu-va ritmul cardiac, puteti ajuta la urmarirea tendintelor si modelelor care va sunt personale.

Cum sa ne  verificam ritmul cardiac?

Potrivit raportului special de sanatate al Scolii de Medicina, este usor sa-ti verifici pulsul folosind doar degetele, fie la incheietura mainii, fie pe partea laterala a gatului.

La incheietura mainii, apasati usor degetele aratator si mijlociu ale unei maini pe incheietura opusa, chiar sub baza degetului mare.

La gat, apasati usor partea laterala a gatului, chiar sub osul maxilarului.

Numarati numarul de batai in 15 secunde si inmultiti cu patru. Asta e ritmul tau cardiac.

Pentru a obtine cea mai precisa citire, poate doriti sa repetati de cateva ori si sa utilizati media celor trei valori. Pentru o masurare a ritmului cardiac in repaus, ar trebui sa urmati si acesti pasi:

Nu va masurati ritmul cardiac in decurs de una sau doua ore dupa exercitiu sau un eveniment stresant. Ritmul cardiac poate ramane crescut dupa activitati intense.

Asteptati o ora dupa ce ati consumat cofeina, care poate provoca palpitatii si va poate creste ritmul cardiac.

Nu luati citirea dupa ce ati stat in picioare sau ati stat o perioada lunga de timp, ceea ce va poate afecta ritmul cardiac.

De asemenea, puteti utiliza diferite tipuri de monitoare pentru ritmul cardiac pentru a va verifica ritmul cardiac. Dar retineti ca majoritatea nu au fost supusi unor teste independente pentru precizie. O optiune este un tracker digital de fitness. Cele mai fiabile folosesc un senzor wireless pe o curea pe care o infasurati in jurul pieptului. Senzorul va detecteaza pulsul electronic si trimite datele catre un receptor in stil ceas de mana care afiseaza ritmul cardiac. Altii au senzori pe spatele ceasului de mana. Acesti senzori, care sunt putin mai putin precisi, determina ritmul cardiac prin masurarea fluxului de sange prin piele.

Sunt disponibile si diverse aplicatii pentru smartphone pentru a va verifica ritmul cardiac. Pentru cele mai multe dintre acestea, plasati degetul pe obiectivul camerei telefonului, care detecteaza apoi modificarile de culoare ale degetului de fiecare data cand inima va bate.

Benzile de alergare, masinile eliptice si alte echipamente de exercitii care se gasesc in centrele de fitness si in unele sali de exercitii de acasa au adesea monitoare de ritm cardiac cu maner. Acestea se bazeaza pe urme de transpiratie din palme si pe metalul de pe manere pentru a detecta semnalul electric al batailor inimii. Dar expertii nu recomanda acestea pentru a va verifica ritmul cardiac, deoarece sunt notoriu de inexacte.

Medicina Interna – un puzzle de diagnostice

In acest articol, vom incerca sa descriem la ce se refera aceasta ramura a medicinei si sa va prezentam beneficiile pe care le ofera.

Sa ne gandim la Medicina Interna ca la un puzzle! Cei care se specializeaza in aceasta ramura, sunt instruiti sa puna cap la cap toate piesele, pentru a obtine un diagnostic clar.

Privim Medicina Interna ca pe acea specialitate medicala complexa ce evalueaza in ansamblu atat istoricul pacientului, cat si starea lui actuala de sanatate.

Specialistii in medicina interna pot privi organismul ca pe un tot unitar, leaga intre ele simptome, stari si reactii si pot asigura tratamentul in ansamblu al multor afectiuni de care sufera majoritatea adultilor, in special la organele interne. Iar daca vor considera ca trebuie o opinie si mai aplicata, atunci trimit bolnavul la un specialist, cum ar fi la cardiolog, pneumolog, nefrolog, hematolog etc.

Internistii sunt recunoscuti si pentru faptul ca pot intelege modul in care problemele dintr-o zona a corpului pot afecta alte zone. Si este foarte important acest aspect, pentru ca, sa fim seriosi, multi dintre noi ne intalnim cu situatia in care tratam strict o afectiune si urmam un anumit tip de tratament, in detrimentul altei afectiuni sau al altui organism care poate avea de suferit ulterior. Din acest motiv, internistii sunt cei care analizeaza ansamblul si decid care afectiune necesita si un consult sau un tratament supra-specializat. De asemenea, coordoneaza schemele de tratament, astfel incat sa nu apara suprapuneri de medicatie sau reactii adverse determinate de consumul simultan si nepotrivit al mai multor medicamente.

De ce este indicat sa mergem anual la o examinare de Medicina Interna?

Scopul unui examen anual este mai presus de sanatatea insasi. Este sansa pe care ne-o oferim, de a ne cunoaste mai bine propriul organism si de a intelege diverse reactii, simptome, stari.

Examenele anuale sunt, de asemenea, un moment excelent sa vorbim cu medicul curant despre stilul nostru de viata, despre deprinderi si comportamentul de zi cu zi, astfel incat sa putem preveni boli mai grave. Putem compara analizele de laborator pe care le facem de la an la an, pentru a fi siguri ca nu apar diferente majore sau ca nu este cazul de ajustarea eventualelor tratamente.

La Centrul Medical Medexpert din Cluj am cooptat medici bine pregatiti, cu care sa putem colabora dupa criterii bine definite – sa fie dispusi la discutii si conlucrare, sa fie empatici si comunicativi. Adica impreuna sa putem privi dincolo de afectiunea propriu-zisa si sa punem totul in context, sa construim mici ansambluri personalizate, pentru fiecare pacient in parte.

Cautati un profesionist medical in Cluj? Daca da, ne-ar placea sa va ajutam! Specialistii de la Medicina Interna din cadrul centrului medical Medexpert din Cluj-Napoca au toata calificarea sa va ofere cele mai precise consultatii si tratamente. Clinica noastra ofera consultatii generale si investigatii complexe, ecografii abdominale, articulare, EKG cu 12 derivatii cu interpretare, teste de spirometrie, consultatii de diabet si boli de nutritie etc.

Suntem o adevarata echipa, ne bazam unii pe altii si discutam interdisciplinar, astfel incat sa putem lua cele mai bune decizii, in favoarea dvs, a celor ce ne trec pragul!

Pentru mai multe informatii  si programare va rugam sa accesati pagina:

Medicina Interna

Contactati-ne pentru a afla mai multe despre serviciile pe care vi le putem oferi!

Ce se poate intampla toamna?

Toamna este un anotimp caracterizat prin schimbari (uneori bruste) de temperatura si presiune atmosferica, de aparitia ploilor, a vantului, de micsorarea perioadei de expunere la lumina, iar organismului nostru ii trebuie o perioada de adaptare pentru a face fata noilor conditii atmosferice. 

ALIMENTATIA potrivita acestui sezon trebuie sa includa legumele, fructele si verdeturile proaspete puse la dispozitia noastra de aceasta toamna bogata, o sursa valoroasa de vitamine, minerale, enzime, antioxidanti naturali care ne asigura o imunitate crescuta; peste (bogat in acizii grasi Omega 3 cu efecte antiinflamatorii); iaurt, lapte batut, kefir si sana (produc o microflora probiotica ce confera un efect de protectie impotriva bolilor infectioase si ajuta la mentinerea imunitatii);  fructe si legume oleaginoase (nuci, arahide, alune de padure, caju, seminte de in, de susan, de florea soarelui, de kia) bogate in grasimi sanatoase si vitamina E.

Sa nu uitam sa ne asiguram o hidratare corespunzatoare, inclusiv cu ceai verde, ceai alb, ceai soc, ceai ghimbir care imbunatatesc circulatia, inlatura senzatia de frig, cresc tonusul fizic si psihic, alunga melancolia si depresia.

Siropurile naturale de macese, afine, catina stimuleaza imunitatea naturala, vitaminizeaza si revigoreaza; previn infectiile specifice sezonului.

In aceasta perioada rece a anului creste numarul acutizarilor (exacerbarilor, agravarilor) bolilor  cronice respiratorii: bronsita, astm bronsic, bronhopneumopatie obstructiva cronica, bronsiectazie etc. Pentru acutizari, pacientul cu boli respiratorii cronice trebuie sa se adreseze medicului sau curant (medic de familie si medic specialist internist sau pneumolog) pentru tratamentul de specialitate al acestor agravari.

Pacientul expus temperaturilor scazute si infectiilor arborelui traheobronsic din sezonul rece poate semnala accentuarea dispneei (respiratiei grele) – simptomul principal al unei exacerbari, acompaniata de wheezing (respiratie suieratoare) si constrictie toracica, accentuarea tusei si cresterea volumului, modificarea culorii si/sau a viscozitatii sputei si febra. In exacerbarile BPOC-ului pot exista si acuze nespecifice, precum: stare generala alterata, insomnie, somnolenta, fatigabilitate, depresie si chiar confuzie, si scaderea tolerantei la efort. Pacientii cu aceste modificari ale starii generale vor solicita de urgenta consultul medicului curant, care va decide daca starea pacientului presupune internare in spital sau permite monitorizarea exacerbarii la domiciliu: cresterea dozelor sau/si a ritmului de administrare a terapiei bronhodilatatoare existente sau administrarea acesteia prin nebulizare in doze mari (in cazurile severe), daca exista un nebulizator adecvat, adaugarea glucocorticosteroizilor cu administrare orala, pe langa cei inhalatori, si a antibioticelor (in functie de aspectul si volumul sputei).

Astm: perioadele de agravare sint adesea declansate de o viroza respiratorie

Astmul se manifesta prin crize de sufocare insotite de suieraturi in piept, de tuse care se poate insoti de eliminarea unei spute albicioase gelatinoase. Uneori pacientii au senzatia ca «ii stringe pieptul» sau ca «respira ca printr-un tifon». Daca boala este mai severa, crizele pot aparea mai frecvent, chiar zilnic, sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn. Intr-un astfel de stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzind oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, haraiala permanenta in piept, tuse. Un pacient care de obicei face crize rare poate trece printr-o perioada de agravare a simptomelor, adesea declansata de o viroza respiratorie sau de o expunere la un alergen .Atunci, el face o exacerbare a bolii, care de obicei il indeamna sa se adreseze medicului.

Ce se face in criza?

Cea mai buna preventie a crizelor de astm si exacerbarilor este un tratament de fond corect. Chiar si asa, astmaticii pot avea perioade dificile, uneori in acelasi sezon, cind boala se agraveaza. Este necesar un consult medical si o spirometrie, pentru aprecierea gravitatii exacerbarii. Uneori situatia poate impune internarea in spital. Indiferent de cit de bine se simteau anterior, astmaticii pot beneficia de o cura scurta (7-10 zile) de cortizon pastile, care ii scoate din impas, fara a avea efecte negative pe termen lung. Mai pot fi utile: cresterea dozei de cortizon spray, cresterea dozei de spray bronhodilatator sau asocierea mai multor tipuri de bronhodilatatoare”.

Ce infectii pot rezulta de la intepatura de capusa?

Capusele sunt insecte parazite ce fac parte din aceeasi clasa de insecte cu scorpionii si paianjenii si pot  aparea pe suprafata corpului, pe tegumentele mamiferelor, pe blana lor .Se hranesc cu sangele gazdei timp de cateva zile daca nu au fost indepartate. Muscatura capusei nu este dureroasa, fiind de cele mai multe ori depistata intamplator.Cea mai mare a capuselor nu transmit boli si implicit nu determina probleme grave de sanatate.O mica parte insa sunt vectorii bolii Lyme sau a unui tip particular de meningoencefalita.

Ca si aspect capusele sunt foarte mici insa pot fi vizibile cu ochiul liber. Infectare gazdei se produce prin contact direct, ele nu sar, nu zboara. In special in sezonul cald, in locuri umbroase, in paduri si in iarba inalta exista sansa de a le intalni.

Ele trebuie indepartate imediat ce sunt descoperite, iar pacientul trebuie sa fie atent sa le indeparteze in intregime, deoarece doar astfel se poate preveni transmiterea unor boli: prin indepartarea corpului se elimina riscul de transmitere a bolilor in timpul pranzului parazitului, prin indepartarea capului se elimina posibilitatea de aparitie la nivel local a unei inflamatii.

Nu sunt necesare masuri auxiliare dupa indepartarea parazitului, zona se va dezinfecta si pacientul se va asigura ca nu apare reactie inflamatorie locala. Persoanele cu teren allergic pot dezvolta reactii mai importante locale dar si generale mergand pana la soc anafilactic.Principalele simptome ce pot aparea din prima zi de la muscatura si pana la 3 saptamani ulterior sunt febra, cefalee, greata, voma, dureri musculare.

Alte manifestari locale – papule rosii sau dezvoltarea unei reactii granulomatoase, vezicule, pustule ulcerate, escare, alaturi de dureri si tumefactie locala.

Paralizia indusa intepatura de capusa este o complicatie  rara, insa ea poate sa apara daca un anumit tip de capuse secretante de toxine raman atasate de suprafata gazdei prea mult timp. Neurotoxina este secretata in saliva vascoasa a capusei doar dupa cateva zile (la primele hraniri nu apare).  Paralizia poate fi cauzata chiar si de o singura capusa, mai ales daca aceasta este localizata la baza capului sau in vecinatatea coloanei, si implicit a maduvei spinale.

Tratamentul la domiciliu

Pacientii sunt avertizati sa incerce sa indeparteze cauza utilizand o penseta cu varfuri foarte fine.

Daca nu au penseta vor incerca sa apuce capusa cu degetele, insa doar cu o manusa, batista, servetel, niciodata cu mana descoperita:

– Nu se recomanda apucarea capusei de corp prin presiune mecanica – fluidul toxic din interiorul ei va fi impins in organismul gazda

Dupa indepartare, se va pune capusa intr-un borcanel cu alcool sanitar pentru a permite medicului sa identifice exact tipul de

– Dupa ce capusa a fost eliminata zona trebuie curatata cu apa calda si sapun, sau cu un antiseptic de uz general. Daca apare reactie locala se poate administra un antihistaminic oral.Nu se recomanda aplicarea diferitelor unguente (pentu a favoriza alunecarea ei), a lacului de unghii, gazului. Toate acestea vor favoriza infectarea zonei.

In cazul in care zona se infecteaza sau se inflameaza se recomanda aplicarea locala a unei creme pe baza de antibiotic (cum ar fi bacitracina sau polimixa B) peste care se pune un pansament curat

Dupa indepartarea capusei pacientul trebuie sa se spele pe maini. De asemnea, este util, pentru a preveni muscaturile, ca dupa ce pacientii s-au intors din zone unde ar fi putut veni in contact cu capusile (paduri, ferme de animale si pasari) sa se inspecteze pentru a observa eventualii paraziti.Pentru ameliorarea mancarimilor, rosetii si edemului se pot utiliza antihistaminicele, spray-ul pe baza de benzocaine avand effect analgezic, AINS, paracetamolul.

Daca dupa primele 6 ore nu apare o manifestare cutanata la locul muscaturii se poate pune o compresa calduta pentru a ameliora starea pacientului.

De retinut! Febra, durerea intensa sau modificarile locale importante trebuie tratate de catre medic.

Preventie: Aplicarea unui spray special impotriva insectelor

– Sprayurile trebuie utilizate cu grija in cazul copiilor (iar concentratiile substantelor active trebuie sa fie relativ scazute). Nu se recomanda pulverizarea lor pe mainile copiilor (adesea copiii introduc mana in gura si de aceea exista riscul de a se intoxica cu anumite substante)

– Acoperirea unei suprafete cat mai mari de tegument (pantaloni lungi, sosete lungi, tricouri cu maneca lunga) daca pacientul se afla intr-o zona impadurita, in iarba inalta (locuri de predilectie pentru capuse). In astfel de zone se recomanda ca hainele sa fie cat mai deschise la culoare (capusile sunt mai usor de reperat pe haine deschise prin contrastul de culoare).

– Purtarea manusilor de menaj sau a altor manusi speciale in cazul in care pacientul manipuleaza animale sau pasari ce pot fi infectate

Se va consulta medicul daca pacientul nu si-a extras in totalitate capusa, la locul intepaturii apar semnE inflamatorii, cresterea in volum a ganglionilor locali, apare febra sau durerile musculare.

Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze de urgenta la medic daca au tulburari de respiratie, semne de paralizie, palpitatii si dureri retrosternale.

Insa cu cat capusa este inlaturata mai repede, cu atat riscul de transmitere a unor boli scade.

Hipertensiunea arteriala pe intelesul tuturor

Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea persistenta a presiunii sistolice si diastolice peste valoarea de140 mm Hg a tensiunii arteriale sistolice si peste 90 mm Hg a tensiunii arteriale diastolice. Este o afectiune frecventa iar diagnosticul este foarte simplu. De cele mai multe ori este descoperita intamplator. Este o afectiune tratabila, care netratata duce la complicatii majore.

Organele tinta afectate sunt: inima, rinichii si creierul.

Hipertensiunea arteriala este de 2 tipuri: esentiala, in 90 – 95% din cazuri, aparuta de obicei dupa 50 ani, influentata de ereditate (zestrea genetica), varsta, stress, consum de alcool, fumat, sedentarism. Poate fi, in majoritatea cazurilor, fara nici o manifestare clinica sau se poate exprima prin dureri de cap (in special in zona occipitala) aparute dimineata la trezire, ameteli, zgomote in urechi, tulburari de vedere.

– in aprox 5-10% din cazuri  hipertensiunea arteriala este secundara unor boli ale altor organe:

– rinichi:
*boli ale parenchimului renal (diabet zaharat, guta, glomerulonefrite cronice, TBC renal, rinichi polichistic);
*boli vasculare renale: stenoze ale arterelor renale, ateroscleroza arterelor renale, coarctatie aorta, compresiuni extrinseci;

-endocrine: afectarea suprarenalelor (sindrom Cushing, Conn, feocromocitom);
-cardio-vasculare: coarctatie de aorta: stenoza istmului aortic ce poate determina HTA în jumatatea superioara a corpului, BAV grad III, insuficienta aortica, sindrom hyperkinetic, fistule arterio-venoase, ateroscleroza;
-cauze neurologice: tumori, traumatisme craniene;
-medicamente: anticonceptionale orale (femei peste 35 de ani, supraponderale, fumatoare), corticosteroizi, ACTH, antiinflamatoare nesteroidiene (fenilbutazona, indometacin).

Diagnosticul de hipertensiune arteriala se stabileste masurand tensiunea cu ajutorul tensiometrului. In cazul depistarii unor valori tensionale mai crescute se va monitoriza TA in diferite conditii si momente ale zilei, in urmatorul interval, diagnosticul stabilindu-se doar in cazul persistentei valorilor crescute, dupa o justa evaluare a statusului clinico-biologic si a factorilor de risc existenti.

Conditiile de masurare sunt importante si trebuie respectate: masurarea tensiunii arteriale (TA) sa se faca dupa 5 minute de repaus, sezand; bratul sa fie la nivelul inimii; sa nu se fumeze cu minim 15 minute inaintea masuratorii; sa nu se consume cafea in ora precedenta examinarii; sa nu se administreze stimulente adrenergice (ex. Epinefirna din descongestionantele nazale); la pacientii peste 65 de ani, diabetici sau sub tratament antihipertensiv tensinea arteriala (TA) se va masura si in picioare (ortostatism), imediat si la cateva minute dupa schimbarea pozitiei.

CRIZA HIPERTENSIVA

In prezent este acceptata o clasificare în concordanta cu gradul de crestere a presiunii arteriale

– Stadiul 1. TA sistolica = 140 – 159 mmHg sauTA diastolica = 90-99 mmHg;
– Stadiul 2. TA sistolica = 160 – 179 mmHg sauTA diastolica = 100-109 mmHg;
– Stadiul 3. TA sistolica >180 mmHg sau TAdiastolica >110 mmHg;
– HTA foarte severa (stadiul IV)->TA sistolica > 210 si TA diastolica > 120 mmHg.

Termeni numerosi si diferiti au fost folositi spre a defini cresterea severa acuta a TA. Totusi majoritatea autorilor definesc criza hipertensiva ca pe o crestere brusca a TA sistolice si diastolice asociata cu leziuni organice importante la nivelul SNC, inima si/sau rinichi.

Termenul de urgenta hipertensiva a fost aplicat pacientilor cu o crestere acuta, severa a TA fara leziuni acute de organe (dar cu posibilitate existent(dar cu posibilitate existenta). Criza hipertensiva presupune afectarea organelor tinta de aceea trebuie intervenit prompt cu tratament specific.

TRATAMENT:

Profilactic: evitarea factorilor de risc cardiovascular,

Curativ: dieta: regim alimentar hiposodat, efort fizic moderat, scadere in greutate, evitarea grasimilor animale, alcoolului, tutunului. In cazul hipertensiunii arteriale secundare se vor trata bolile ce au declansat cresterea valorilor tensionale. Tratament medicamentos: diuretice, betablocante, IECA, blocante de calciu.

Tratamentul hipertensiunii arteriale se realizeaza pe parcursul intregii vieti.

Pe langa monitorizarea valorilor TA anual se vor investiga si ochii (prin examenul fundului de ochi), functia cardiaca (prin EKG), functia renala (urea, creatinina, sumarul de urina) radiografia toracica ce poate releva o hipertrofie ventriculara stanga.

Daca aveti probleme cu HIPERTENSIUNEA ARTERIALA nu ezitati sa apelati la serviciile
Centrului Medical MEDEXPERT!