Categorie: Medicina interna

Toamna este un anotimp caracterizat prin schimbari (uneori bruste) de temperatura si presiune atmosferica, de aparitia ploilor, a vantului, de micsorarea perioadei de expunere la lumina, iar organismului nostru ii trebuie o perioada de adaptare pentru a face fata noilor conditii atmosferice. 

ALIMENTATIA potrivita acestui sezon trebuie sa includa legumele, fructele si verdeturile proaspete puse la dispozitia noastra de aceasta toamna bogata, o sursa valoroasa de vitamine, minerale, enzime, antioxidanti naturali care ne asigura o imunitate crescuta; peste (bogat in acizii grasi Omega 3 cu efecte antiinflamatorii); iaurt, lapte batut, kefir si sana (produc o microflora probiotica ce confera un efect de protectie impotriva bolilor infectioase si ajuta la mentinerea imunitatii);  fructe si legume oleaginoase (nuci, arahide, alune de padure, caju, seminte de in, de susan, de florea soarelui, de kia) bogate in grasimi sanatoase si vitamina E.

Sa nu uitam sa ne asiguram o hidratare corespunzatoare, inclusiv cu ceai verde, ceai alb, ceai soc, ceai ghimbir care imbunatatesc circulatia, inlatura senzatia de frig, cresc tonusul fizic si psihic, alunga melancolia si depresia.

Siropurile naturale de macese, afine, catina stimuleaza imunitatea naturala, vitaminizeaza si revigoreaza; previn infectiile specifice sezonului.

In aceasta perioada rece a anului creste numarul acutizarilor (exacerbarilor, agravarilor) bolilor  cronice respiratorii: bronsita, astm bronsic, bronhopneumopatie obstructiva cronica, bronsiectazie etc. Pentru acutizari, pacientul cu boli respiratorii cronice trebuie sa se adreseze medicului sau curant (medic de familie si medic specialist internist sau pneumolog) pentru tratamentul de specialitate al acestor agravari.

Pacientul expus temperaturilor scazute si infectiilor arborelui traheobronsic din sezonul rece poate semnala accentuarea dispneei (respiratiei grele) – simptomul principal al unei exacerbari, acompaniata de wheezing (respiratie suieratoare) si constrictie toracica, accentuarea tusei si cresterea volumului, modificarea culorii si/sau a viscozitatii sputei si febra. In exacerbarile BPOC-ului pot exista si acuze nespecifice, precum: stare generala alterata, insomnie, somnolenta, fatigabilitate, depresie si chiar confuzie, si scaderea tolerantei la efort. Pacientii cu aceste modificari ale starii generale vor solicita de urgenta consultul medicului curant, care va decide daca starea pacientului presupune internare in spital sau permite monitorizarea exacerbarii la domiciliu: cresterea dozelor sau/si a ritmului de administrare a terapiei bronhodilatatoare existente sau administrarea acesteia prin nebulizare in doze mari (in cazurile severe), daca exista un nebulizator adecvat, adaugarea glucocorticosteroizilor cu administrare orala, pe langa cei inhalatori, si a antibioticelor (in functie de aspectul si volumul sputei).

Astm: perioadele de agravare sint adesea declansate de o viroza respiratorie

Astmul se manifesta prin crize de sufocare insotite de suieraturi in piept, de tuse care se poate insoti de eliminarea unei spute albicioase gelatinoase. Uneori pacientii au senzatia ca «ii stringe pieptul» sau ca «respira ca printr-un tifon». Daca boala este mai severa, crizele pot aparea mai frecvent, chiar zilnic, sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn. Intr-un astfel de stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzind oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, haraiala permanenta in piept, tuse. Un pacient care de obicei face crize rare poate trece printr-o perioada de agravare a simptomelor, adesea declansata de o viroza respiratorie sau de o expunere la un alergen .Atunci, el face o exacerbare a bolii, care de obicei il indeamna sa se adreseze medicului.

Ce se face in criza?

Cea mai buna preventie a crizelor de astm si exacerbarilor este un tratament de fond corect. Chiar si asa, astmaticii pot avea perioade dificile, uneori in acelasi sezon, cind boala se agraveaza. Este necesar un consult medical si o spirometrie, pentru aprecierea gravitatii exacerbarii. Uneori situatia poate impune internarea in spital. Indiferent de cit de bine se simteau anterior, astmaticii pot beneficia de o cura scurta (7-10 zile) de cortizon pastile, care ii scoate din impas, fara a avea efecte negative pe termen lung. Mai pot fi utile: cresterea dozei de cortizon spray, cresterea dozei de spray bronhodilatator sau asocierea mai multor tipuri de bronhodilatatoare”.

Capusele sunt insecte parazite ce fac parte din aceeasi clasa de insecte cu scorpionii si paianjenii si pot  aparea pe suprafata corpului, pe tegumentele mamiferelor, pe blana lor .Se hranesc cu sangele gazdei timp de cateva zile daca nu au fost indepartate. Muscatura capusei nu este dureroasa, fiind de cele mai multe ori depistata intamplator.Cea mai mare a capuselor nu transmit boli si implicit nu determina probleme grave de sanatate.O mica parte insa sunt vectorii bolii Lyme sau a unui tip particular de meningoencefalita.

Ca si aspect capusele sunt foarte mici insa pot fi vizibile cu ochiul liber. Infectare gazdei se produce prin contact direct, ele nu sar, nu zboara. In special in sezonul cald, in locuri umbroase, in paduri si in iarba inalta exista sansa de a le intalni.

Ele trebuie indepartate imediat ce sunt descoperite, iar pacientul trebuie sa fie atent sa le indeparteze in intregime, deoarece doar astfel se poate preveni transmiterea unor boli: prin indepartarea corpului se elimina riscul de transmitere a bolilor in timpul pranzului parazitului, prin indepartarea capului se elimina posibilitatea de aparitie la nivel local a unei inflamatii.

Nu sunt necesare masuri auxiliare dupa indepartarea parazitului, zona se va dezinfecta si pacientul se va asigura ca nu apare reactie inflamatorie locala. Persoanele cu teren allergic pot dezvolta reactii mai importante locale dar si generale mergand pana la soc anafilactic.Principalele simptome ce pot aparea din prima zi de la muscatura si pana la 3 saptamani ulterior sunt febra, cefalee, greata, voma, dureri musculare.

Alte manifestari locale – papule rosii sau dezvoltarea unei reactii granulomatoase, vezicule, pustule ulcerate, escare, alaturi de dureri si tumefactie locala.

Paralizia indusa intepatura de capusa este o complicatie  rara, insa ea poate sa apara daca un anumit tip de capuse secretante de toxine raman atasate de suprafata gazdei prea mult timp. Neurotoxina este secretata in saliva vascoasa a capusei doar dupa cateva zile (la primele hraniri nu apare).  Paralizia poate fi cauzata chiar si de o singura capusa, mai ales daca aceasta este localizata la baza capului sau in vecinatatea coloanei, si implicit a maduvei spinale.

Tratamentul la domiciliu

Pacientii sunt avertizati sa incerce sa indeparteze cauza utilizand o penseta cu varfuri foarte fine.

Daca nu au penseta vor incerca sa apuce capusa cu degetele, insa doar cu o manusa, batista, servetel, niciodata cu mana descoperita:

– Nu se recomanda apucarea capusei de corp prin presiune mecanica – fluidul toxic din interiorul ei va fi impins in organismul gazda

Dupa indepartare, se va pune capusa intr-un borcanel cu alcool sanitar pentru a permite medicului sa identifice exact tipul de

– Dupa ce capusa a fost eliminata zona trebuie curatata cu apa calda si sapun, sau cu un antiseptic de uz general. Daca apare reactie locala se poate administra un antihistaminic oral.Nu se recomanda aplicarea diferitelor unguente (pentu a favoriza alunecarea ei), a lacului de unghii, gazului. Toate acestea vor favoriza infectarea zonei.

In cazul in care zona se infecteaza sau se inflameaza se recomanda aplicarea locala a unei creme pe baza de antibiotic (cum ar fi bacitracina sau polimixa B) peste care se pune un pansament curat

Dupa indepartarea capusei pacientul trebuie sa se spele pe maini. De asemnea, este util, pentru a preveni muscaturile, ca dupa ce pacientii s-au intors din zone unde ar fi putut veni in contact cu capusile (paduri, ferme de animale si pasari) sa se inspecteze pentru a observa eventualii paraziti.Pentru ameliorarea mancarimilor, rosetii si edemului se pot utiliza antihistaminicele, spray-ul pe baza de benzocaine avand effect analgezic, AINS, paracetamolul.

Daca dupa primele 6 ore nu apare o manifestare cutanata la locul muscaturii se poate pune o compresa calduta pentru a ameliora starea pacientului.

De retinut! Febra, durerea intensa sau modificarile locale importante trebuie tratate de catre medic.

Preventie: Aplicarea unui spray special impotriva insectelor

– Sprayurile trebuie utilizate cu grija in cazul copiilor (iar concentratiile substantelor active trebuie sa fie relativ scazute). Nu se recomanda pulverizarea lor pe mainile copiilor (adesea copiii introduc mana in gura si de aceea exista riscul de a se intoxica cu anumite substante)

– Acoperirea unei suprafete cat mai mari de tegument (pantaloni lungi, sosete lungi, tricouri cu maneca lunga) daca pacientul se afla intr-o zona impadurita, in iarba inalta (locuri de predilectie pentru capuse). In astfel de zone se recomanda ca hainele sa fie cat mai deschise la culoare (capusile sunt mai usor de reperat pe haine deschise prin contrastul de culoare).

– Purtarea manusilor de menaj sau a altor manusi speciale in cazul in care pacientul manipuleaza animale sau pasari ce pot fi infectate

Se va consulta medicul daca pacientul nu si-a extras in totalitate capusa, la locul intepaturii apar semnE inflamatorii, cresterea in volum a ganglionilor locali, apare febra sau durerile musculare.

Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze de urgenta la medic daca au tulburari de respiratie, semne de paralizie, palpitatii si dureri retrosternale.

Insa cu cat capusa este inlaturata mai repede, cu atat riscul de transmitere a unor boli scade.