Dermatita atopica

Dermatita atopica (eczema) este o afectiune inflamatorie cronica a pielii care afecteaza in principal copiii (10-20% dintre copii), insa poate sa apara la orice varsta (1-3% adulti). Pielea atopica este uscata, iar functia ei de bariera este slabita, alergenii pot patrunde adanc in piele si pot cauza inflamatii. Rezultatul este o senzatie intensa de mancarime, care afecteaza somnul si calitatea vietii.

Cauze:

•  Predispozitie genetica: majoritatea persoanelor au o predispozitie genetica, ceea ce inseamna ca dermatita atopica (sau eczema atopica) se mosteneste din familie. 70 % din pacienti au un istoric familial de atopie;
• Anomalii imunologice: persoanele care se confrunta cu aceasta afectiune au sistemul imunitar foarte reactiv, dezvoltand un fond alergic ce se manifesta prin astm si rinita alergica;
• Bariera cutanata alterata functional: Pielea normala produce la suprafata o pelicula grasa cu rol de protectie, iar pielea atopica este uscata. Astfel, pielea cu tendinta atopica ramane neprotejata si anumiti alergeni din mediul inconjurator pot patrunde in straturile profunde ale epidermei;
• Factori externi care pot irita tegumentul sunt: detergenti, produse cosmetice, parfum, praful, lana sau imbracamintea sintetica;
• Factori alimentari: lapte de vaca, oua, alune, arahide, soia, grau, peste, fructe de mare;
• Poluarea mediului, aeroalergeni, acarienii din praful de casa;
• Agenti infectiosi: Staphylococcus aureus, Pytirosporum ovale;
• Factori fizici: temperaturi extreme;
• Stressul emotional.

Simptome:

• Uscaciune severa, insotita de senzatie de „piele care tine”;
• Mancarime, in special noaptea;
• Pielea poate deveni aspra si ingrosata intr-un proces numit “lichenificare.”;
• Bubite care pot lasa urme de lichid sau ale caror cruste pot fi indepartate atunci cand sunt scarpinate;
• Dermatita atopica de la nivelul fetei se manifesta prin aspectul solzos al pielii si petele rosii;
• La nou-nascuti, dermatita atopica apare cel mai frecvent pe fata, mai ales pe obraji si barbie;
• La copii mai mari eruptiile apar ca pete rosiatice maronii, mai ales pe gat si in pliurile pielii din jurul umerilor, incheieturilor si in spatele genunchilor.

Diagnostic

Medicul va stabili diagnosticul in urma examinarii pielii si dupa istoricul medical al pacientului. Nu exista nici un marker de laborator specific pentru dermatita atopica. Trasaturile esentiale pentru stabilirea diagnosticului de dermatita atopica includ pruritul si modificarile eczematoase cu un aspect tipic, legat de varsta si, cu o evolutie cronica sau recurenta. Specialistul alergolog va efectua ulterior testele specifice indentificarii alergiei si pentru a exclude alte boli de piele.

Tratament

Tratamentul dermatitei atopice cuprinde evitarea factorilor declansatori ai leziunilor, controlarea pruritului, suprimarea inflamatiei, refacerea barierei cutanate si inlaturarea anxietatii.
Schema terapeutica optima pentru un pacient se stabileste de catre medic in functie de aspectul clinic al leziunilor, varsta pacientului, patologie asociata, intolerante individuale, conditii de viata. Dermatita atopica este o boala cu evolutie cronica si uneori imprevizibila, marcata in mod tipic de acutizari ce se pot produce in ciuda unor ingrijiri optime.
Majoritatea cazurilor de dermatita atopica cunosc o ameliorare sau chiar disparitie la varsta adulta. Sunt insa posibile exacerbarile intermitente ale bolii pe tot parcursul vietii, frecvent in conditii de stress fizic sau emotional.

Emoliente: se recomanda folosirea regulata a unui emolient, atat in timpul puseurilor, cat si in perioadele de remisiune, pentru restabilirea starii de confort si reducerea uscaciunii severe. Emolientele pot fi sub forma de lotiuni, unguente, creme si se aleg in functie de preferintele personale.

Dermatocorticoizii pot ajuta la reducerea inflamatiei si atenuarea pruritului. Tratamentul se face in ambulatoriu, iar alegerea produsului este influentata de gravitatea leziunilor. Pentru fata, pliuri si zona genitala si pentru sugari sunt indicati corticoizi cu activitate mai slaba (hidrocortizon).

In leziunile avansate, foarte inflamate, si pentru cele lichenificate se folosesc corticoizi mai puternici. In mod ideal, dermatocorticoizii se utilizeaza pe perioade scurte (7–14 zile), numai pe zonele afectate, pana la remisiunea leziunilor, si se contraindica oprirea brusca a tratamentului, intrucat favorizeaza recidivele.

Antisepticele pot fi utile in tratarea si prevenirea infectiilor cutanate. Se pot face bai antiseptice (hipoclorit de sodiu diluat).

Antibiotic: pentru tratarea suprainfectarii bacteriene, se utilizeaza tratament antibiotic local (in formele usoare) sau sistemic (in formele extinse).

Fototerapia cu raze UVA sau UVB poate fi utila in formele severe, insa utilizarea este limitata la copii (copii peste 12 ani), in combinatie cu tratamentul topic uzual.

Antihistaminicele orale pot fi utile in cazul urticariei sau al rinitei alergice declansate de anumiti alergeni. Nu s-a demonstrat ameliorarea senzatiei de mancarime la pacientii cu eczema, dar pot fi de folos prin efectul lor sedativ, avand in vedere ca pruritul se accentueaza in cursul noptii.

Preventie:

• Dusuri caldute in locul bailor lungi si limitati procesul la maxim 10 minute. Foloseste mai degraba apa calda decat fierbinte;
• Alegeti produse de spalare fara sapun care curata pielea fara sa provoace iritatii;
• Folositi produse potrivite pentru pielea foarte sensibila fara parfum;
• Dupa fiecare dus, aplicati un emolient potrivit pentru piele cu tendinta atopica;
• Aspirati regulat locuinta si aerisiti zilnic, mai ales dormitoarele;
• Achizitionati protectii pentru saltele si perne special concepute pentru a tine acarienii la distanta;
• Asigurati somnul ce ajuta la recuperare, mentineti in dormitor o temperatura intre 18 si 20 de grade, acest lucru impiedica uscarea aerului din incapere;
• Folositi un umidificator de camera;
• Bumbacul este materialul ideal pentru imbracamintea persoanelor care se confrunta cu dermatita atopica deoarece acesta lasa pielea sa respire si este mai moale la atingere;
• Evitati transpiratia excesiva, care ar putea cauza iritatii, daca faceti sport nu uitati sa faceti dus imediat dupa. Daca transpiratia ramane la suprafata pielii pentru o perioada mai lunga de timp, atunci exista riscul aparitiei iritatiilor.

Hidrateaza-ti pielea de cel putin doua ori pe zi. Cremele, unguentele si lotiunile “sigileaza” la interior umezeala. Stabilitatea emotionala a pacientului este foarte importanta pentru controlul bolii. In unele cazuri este necesara apelarea la un psiholog sau chiar initierea unei terapii (medicamentoase, hipnoza, masaj etc.) pentru diminuarea si controlul anxietatii sau a depresiei.

Spitalizarea de scurta durata poate fi uneori necesara, conducand uneori la o ameliorare rapida, prin schimbarea temporara a microclimatului si a starii emotionale, rupand astfel cercul vicios „mancarime – scarpinat”.

Daca observati simptomele dermatitei atopice, va rugam sa va adresati cu incredere medicului dermatolog din cadrul centrului medical Medexpert, prin dermatologii nostri specializati si prin echipamentele noastre moderne, oferim cele mai bune tratamente medical pacientilor in domeniul sanatatii.

Contact:
Call center 0264 456 922
Formularul de contact https://mcmedexpert.ro/contact-2/