Toamna este un anotimp caracterizat prin schimbari (uneori bruste) de temperatura si presiune atmosferica, de aparitia ploilor, a vantului, de micsorarea perioadei de expunere la lumina, iar organismului nostru ii trebuie o perioada de adaptare pentru a face fata noilor conditii atmosferice.
ALIMENTATIA potrivita acestui sezon trebuie sa includa legumele, fructele si verdeturile proaspete puse la dispozitia noastra de aceasta toamna bogata, o sursa valoroasa de vitamine, minerale, enzime, antioxidanti naturali care ne asigura o imunitate crescuta; peste (bogat in acizii grasi Omega 3 cu efecte antiinflamatorii); iaurt, lapte batut, kefir si sana (produc o microflora probiotica ce confera un efect de protectie impotriva bolilor infectioase si ajuta la mentinerea imunitatii); fructe si legume oleaginoase (nuci, arahide, alune de padure, caju, seminte de in, de susan, de florea soarelui, de kia) bogate in grasimi sanatoase si vitamina E.
Sa nu uitam sa ne asiguram o hidratare corespunzatoare, inclusiv cu ceai verde, ceai alb, ceai soc, ceai ghimbir care imbunatatesc circulatia, inlatura senzatia de frig, cresc tonusul fizic si psihic, alunga melancolia si depresia.
Siropurile naturale de macese, afine, catina stimuleaza imunitatea naturala, vitaminizeaza si revigoreaza; previn infectiile specifice sezonului.
In aceasta perioada rece a anului creste numarul acutizarilor (exacerbarilor, agravarilor) bolilor cronice respiratorii: bronsita, astm bronsic, bronhopneumopatie obstructiva cronica, bronsiectazie etc. Pentru acutizari, pacientul cu boli respiratorii cronice trebuie sa se adreseze medicului sau curant (medic de familie si medic specialist internist sau pneumolog) pentru tratamentul de specialitate al acestor agravari.
Pacientul expus temperaturilor scazute si infectiilor arborelui traheobronsic din sezonul rece poate semnala accentuarea dispneei (respiratiei grele) – simptomul principal al unei exacerbari, acompaniata de wheezing (respiratie suieratoare) si constrictie toracica, accentuarea tusei si cresterea volumului, modificarea culorii si/sau a viscozitatii sputei si febra. In exacerbarile BPOC-ului pot exista si acuze nespecifice, precum: stare generala alterata, insomnie, somnolenta, fatigabilitate, depresie si chiar confuzie, si scaderea tolerantei la efort. Pacientii cu aceste modificari ale starii generale vor solicita de urgenta consultul medicului curant, care va decide daca starea pacientului presupune internare in spital sau permite monitorizarea exacerbarii la domiciliu: cresterea dozelor sau/si a ritmului de administrare a terapiei bronhodilatatoare existente sau administrarea acesteia prin nebulizare in doze mari (in cazurile severe), daca exista un nebulizator adecvat, adaugarea glucocorticosteroizilor cu administrare orala, pe langa cei inhalatori, si a antibioticelor (in functie de aspectul si volumul sputei).
Astm: perioadele de agravare sint adesea declansate de o viroza respiratorie
Astmul se manifesta prin crize de sufocare insotite de suieraturi in piept, de tuse care se poate insoti de eliminarea unei spute albicioase gelatinoase. Uneori pacientii au senzatia ca «ii stringe pieptul» sau ca «respira ca printr-un tifon». Daca boala este mai severa, crizele pot aparea mai frecvent, chiar zilnic, sau in timpul noptii, trezind pacientul din somn. Intr-un astfel de stadiu, pacientul nu se simte bine nici intre crize, acuzind oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, haraiala permanenta in piept, tuse. Un pacient care de obicei face crize rare poate trece printr-o perioada de agravare a simptomelor, adesea declansata de o viroza respiratorie sau de o expunere la un alergen .Atunci, el face o exacerbare a bolii, care de obicei il indeamna sa se adreseze medicului.
Ce se face in criza?
Cea mai buna preventie a crizelor de astm si exacerbarilor este un tratament de fond corect. Chiar si asa, astmaticii pot avea perioade dificile, uneori in acelasi sezon, cind boala se agraveaza. Este necesar un consult medical si o spirometrie, pentru aprecierea gravitatii exacerbarii. Uneori situatia poate impune internarea in spital. Indiferent de cit de bine se simteau anterior, astmaticii pot beneficia de o cura scurta (7-10 zile) de cortizon pastile, care ii scoate din impas, fara a avea efecte negative pe termen lung. Mai pot fi utile: cresterea dozei de cortizon spray, cresterea dozei de spray bronhodilatator sau asocierea mai multor tipuri de bronhodilatatoare”.